Sunday, September 2, 2007

Dans cette maison de pierre, satan nous regardait danser


Ce bine era cand stiam mai putine lucruri si imi imaginam mai multe..
acum stiu mai multe si nu mai e loc de imaginatie.

isabella a plecat din oraselul ei si l-a lasat acolo pe barbatul care ar fi putut sa devina "barbatul ei". si dincolo de toate coincidentele: copacul din copilarie, pierde trenul, e mai bine ca a facut asa. chiar daca uneori se mai gandeste la ce-ar fi putut sa fie daca nu pleca...

In povestea mea, Isabella era insarcinata si conducea masina. Inainte de asta pierduse trenul. Fusese un semn. Si pana sa iasa din orasel, a facut un accident, intrand in copacul in care se urca in copilarie. Prietena ei...o suna a doua zi pe fix. Afla ca "a plecat ieri"...apoi ii gaseste masina in copacul din copilarie...si incepe sa'i povesteasca Isabellei ce ar fi putut sa se intample daca accidentul nu ar fi avut loc. desre copilul nenascut care ar fi putut sa devina mai puternic decat tatal sau...despre alegerile facute de isabella care - chiar daca i-ar fi adus multe regrete - ar fi facut-o fericita intr-un final... si totul "by the tree where we used to hang around"...

Cealalta poveste este despre ei 2 care danseaza intr-o cabana uitata de lume. Adica izolata. Un fel de "maison de pierre". Ca un nebun, ca un soldat, ca un rege, ca un lup!... De fapt ea isi aminteste toate astea, in timp ce incearca sa se autoconvinga ca e mai bine ca s-a despartit de el. si incepe cu sfarsitul : "D’accord, il existait d’autres façons de se quitter." Pana la urma s-au parasit reciproc...iar dansul in casa de piatra s'a dus pe apa sambetei...

No comments: